Glosar de termeni

Audiență țintă (grup țintă)

Grup de persoane (clienți, potențiali clienți, parteneri etc.) pe care dorim să îi abordăm în cadrul campaniilor de comunicare. Este necesar de știut de exemplu mărimea, caracteristicile (demografice, geografice, psihografice, socioeconomice etc.)sau relația cu tema cercetată.

Analiza corelației

Este un proces prin care găsim puterea relației dintre două valori numerice. Utilizând coeficientul de corelație determinăm puterea relației liniare dintre perechea de variabile, folosind raportul de corelație determinăm puterea relației neliniare dintre ele.

CAPI

CAPI (Computer Assisted Personal Interviewing) este o tehnică de interogare în cadrul căreia intervievatorul întreabă respondenții în persoană și notează datele primite în cadrul chestionarului electronic disponibil pe dispozitivul multimedia (tabletă, laptop, smartphone etc.)

CATI

CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing) este o tehnică de interogare în cadrul căreia intervievatorul întreabă respondenții la telefon și notează răspunsurile primite în cadrul chestionarului electronic.

Cercetare primară

Este o cercetare de teren în cadrul căreia informația necesară este obținută direct de la respondenți - informația nu a fost adunată pentru alte cercetări.

CAWI

CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) este o tehnică de interogare folosind accesul la internet când respondenții completează un chestionar electronic. Respondentul poate primi chestionarul pe e-mail sau îl poate găsi pe un site. Această metodă de interogare nu este costisitoare și nu necesită la fel de mult timp ca și CAPI sau CATI. Dar există câteva lucruri care trebuie avute în vedere când este folosită această metodă:

• Nu toată lumea are un calculator sau acces la internet.
• Unii respondenți vor fi îngrijorați de utilizarea greșită a datelor și astfel vor completa unele (sau toate) întrebările fals.
• Rezultatele întrebărilor variază conform metodei de selectare a respondenților (baze de date personalizate, panel online, selecție aleatoare).

Chestionar

Este o unealtă pentru metoda de cercetare a adresării întrebărilor, un formular cu întrebări pe o anumită temă. Respondenții pot fi rugați să răspundă la aceste întrebări indirect prin intermediul intervievatorului CAPI sau CATI sau fără ajutorul intervievatorului, prin internet (CAWI).

Categorisire

Este un proces de definire a categoriilor pe care variabilele și le pot asuma și cu care se va lucra în continuare în cadrul cercetării. Putem crea o categorie sub forma intervalelor pentru vârsta respondenților sau a altor parametri cantitativi (înălțime, greutate etc.), grupând mai multe variațiuni ale variabilei într-o singură categorie. Sau din contră putem crea categorii separate pentru fiecare variațiune a variabilei. Pe baza categorisirii detaliate este posibil să clasificăm datele de gradul întâi, de gradul doi sau de un grad mai înalt. Categoriile trebuie să se excludă reciproc, astfel ca răspunsul fiecărui respondent să poată fi inclus mereu într-o singură categorie. Numărul categoriilor ar trebui să se bazeze pe ceea ce se dorește cercetat și pe ce analize suplimentare vor fi realizate cu datele colectate.

Coeficient de contingență

Prin intermediul coeficientului de contingență putem afla cât de strânsă este relația dintre două variabile calitative. Există doi coeficienți de contingență - al lui Cramér și al lui Pearson.

Coeficient de corelație

Coeficientul de corelație este utilizat pentru a determina puterea relațiilor liniare dintre două variabile numerice. Valorile pot fi de la -1 la 1:

• Valorile negative indică o relație negativă, când valorile unei veriabile cresc, valorile celeilalte descresc.
• Valorile pozitive indică o relație pozitivă, când valorile ambelor variabile cresc.
• Cu cât valoarea coeficientului de corelație este mai aproape de -1 sau 1, cu atât relația liniară dintre variabile este mai putermică. Valoarea 0 pe de altă parte indică faptul că nu a fost găsită nicio dependență liniară între variabile.

Corelația

Corelația exprimă dependența dintre variabilele numerice. În funcție de tipul relației dintre variabile putem calcula puterea corelației fie utilizând coeficientul de corelație (pentru dependența liniară), fie utilizând rația de corelație (pentru dependența neliniară).

Codarea răspunsurilor

Este un proces prin care un cod (de obicei numeric) este asociat fiecărei întrebări și categorii. Codarea facilitează și grăbește procesarea datelor folosind puterea calculatorului. Codul poate fi atribuit în avans întrebărilor închise. În cazul întrebărilor deschise, mai întâi este necesară studierea răspunsurilor, crearea de categorii care se exclud reciproc în funcție de conținutul lor și apoi atribuirea de coduri acestor categorii.

Cercetare calitativă

Este un tip de cercetare primară care caută răspunsuri la întrebarea ”De ce?”. Încearcă să identifice procesele interne ale respondenților și cauzele și motivația comportamentului lor care are loc în conștient și subconștient. Cercetarea calitativă aduce profunzime problemei cercetate și pentru evaluarea datelor colectate este necesară de obicei participarea unui psiholog. Generalizarea datelor la nivelul populației nu este posibilă sau este foarte dificilă. Practicile de bază ale cercetării calitative includ interviul individual profund și focus grupul.

Cuantile

Sunt valori semnificative care împart datele, în ordine crescătoare, în grupuri cu aceeași frecvență de distribuție. În funcție de în câte cuantile se împart datele vorbim de:

• Mediana sau cuantila 50%: o valoare care împarte datele în două bucăți cu aceeași frecvență de distribuție.
• Cuartile sau cuantile 25%: trei valori (prima cuartilă, mediana, a treia cuartilă) care împarte datele în patru bucăți cu aceeași frecvență de distribuție.
• Octilă sau 8 cuantile: șapte valori care împart datele în opt bucăți cu aceeași frecvență de distribuție.
• Decile sau 10 cuantile: nouă valori care împart datele în zece bucăți cu aceeași frecvență de distribuție.
• Procente sau 100 de cuantile: nouăzecișinouă de valori care împart datele în o sută de bucăți cu aceeași frecvență de distribuție.

Cercetare cantitativă

Este un tip de cercetare primară care caută răspunsul la întrebarea ”Cât?”. Pentru a obține un eșantion reprezentativ și suficient de mare pentru procesarea statistică este necesară interogarea a multor respondenți într-un mod standardizat. Practicile de bază într-o cercetare cantitativă includ chestionarul, observația și experimentul.

Cercetare neexhaustivă

Tip de cercetare în cadrul căreia doar unitățile selectate din populația statistică sunt examinate. Rezultatele sunt prin urmare aplicabile doar unităților selectate și trebuie supuse metodelor de generalizare statistică, precum evaluarea sau testarea ipotezei, pentru a putea fi aplicate întregii populații statistice.

Cercetare preliminară

Verificarea proceselor, metodelor și uneltelor colectării datelor executată pe un număr restrâns de respondenți înaintea inițierii proiectului de cercetare. De obicei sunt testate chestionarul, dificultatea lui, tranziția și formularea întrebărilor.

Conversație

Cea mai comună metodă de adunare a datelor în cadrul cercetărilor calitative, când un intervievator cu experiență cu educație psihologică sau sociologică vorbește cu unul (interviu individual profund) sau mai mulți respondenți. Conversația este folosită în cercetări cantitative, unde participă un număr mai mare de respondenți și cerințele asupra intervievatorului nu sunt atât de ridicate.

Colectarea datelor

Proces care folosește anumite metode și tehnici de selecție pentru a obține date de la respondenți. În cazul cercetării cantitative, metodele preferate de colectare a datelor sunt chestionarul, observația și experimentul, în cazul cercetării calitative metodele preferate sunt interviurile individuale și de grup.

Cercetare de piață

Este practica sistematică de analiză a pieței, a participanților și a relației dintre ei pentru a obține date pentru deciziile strategice și tactice ale managerilor sau pentru a primi feedback. Cercetarea de piață poate fi diferențiată de exemplu în funcție de:

• Scopul principal pentru cercetarea de bază (academică, științifică) și cercetarea aplicată (comercială).
• Durata cercetării și natura datelor investigate pentru cercetări cantitative și cercetări calitative.
• Metodele de obținere a datelor pentru cercetarea primară și secundară.
• Abordarea problemelor de cercetat pentru:
  • Cercetare descriptivă, care descrie situația actuală a problemei.
  • O cercetare de diagnosticare; aceasta caută cauzele situației actuale.
  • O cercetare pronostic, care încearcă să prezică dezvoltarea în viitor a problemei.

Cercetare de marketing

O activitate singulară folosită pentru a obține informații despre piață pe baza metodelor de cercetare selectate. Sunt folosite doar metode statistice simple pentru a analiza acest tip de date.

Cercetare secundară

În cadrul cercetării secundare, cercetătorii lucrează cu date achiziționate pentru alte scopuri de cercetare. Datele pot fi disponibile în format agregat sau neagregat.

Categorisirea datelor de ordin secundar

Compararea combinațiilor a două valori selectate și a variațiilor lor și căutarea similarităților și diferențelor dintre ele (de exemplu mulțumirea femeilor cu produsul, nemulțumirea femeilor cu produsul, mulțumirea bărbaților cu produsul, nemulțumirea bărbaților cu produsul). Pentru mai multe informații despre proces vedeți Categorisirea.

Categorisirea datelor de ordin primar

Investigarea frecvenței valorilor individuale și a variabilelor lor (de exemplu numărul de femei și bărbați care au completat chestionarul). Pentru mai multe informații despre proces vedeți Categorisirea.

Categorisirea datelor de grad mai înalt

Compararea combinațiilor unui număr mai ridicat de valori și a variabilelor lor și căutarea de diferențe și relații între ele (ex. diferențe de mulțumire cu produsul a bărbaților cu educație universitară). Pentru mai multe informații despre proces vedeți Categorisirea.

Caracteristici

Atribute ale unităților populației, care pot fi judecate pe baza a:

• Câte unități din populație au:
  • Caracteristici comune - la fel pentru toate unitățile, care ar trebui adăugate eșantionului cercetării.
  • Caracteristici variabile - variază în cadrul unităților populației, deoarece sunt subiectul cercetării.
• Forma în care sunt exprimate:
  • Caracteristici verbale - exprimă informația în cuvinte și prezintă două (caracteristici verbale alternative) sau mai multe alternative (mai multe caracteristici verbale).
  • Caracteristici cantitative - prezintă informația în formă numerică și exprimă fie nivelul unor caracteristici verbale (caracteristici serie) sau valoarea obținută prin scale, măsurători (caracteristici măsurabile).

Cercetarea de piață

Vedeți Cercetarea de piață

Date agregate

Date însumate sau procesate statistic în alt fel (procente, rații etc.). Opusul datelor agregate sunt datele neagregate.

Date

Datele sunt valori care oferă informații despre fenomenul cercetat, despre entități sau relațiile dintre ele. Putem să le observăm în funcție de sursa din care se trag (date primare sau secundare) sau în funcție de gradul de procesare (date agregate sau neagregate).

Dependența liniară

Relația dintre variabile numerice, care este directă și care prin urmare poate fi ilustrată printr-o axă.

Date neagregate

Date care nu au fost procesate statistic și sunt disponibile în forma în care au fost obținute. Opusul datelor neagregate sunt datele agregate.

Dependență neliniară

Relația dintre valori indirect numeric și care poate fi ilustrată altfel decât printr-o linie.

Date primare

Date, care nu au fost cercetate anterior și sunt astfel adunate de la grupul țintă cu scopul cercetării de față în minte. Opusul datelor primare sunt datele secundare.

Date secundare

Date primare achiziționate pentru o cercetare cu un alt scop. Opusul datelor secundare sunt datele primare.

Dependența

Relația dintre variabile, când modificarea unei variabile influențează cealaltă variabilă. Dependența poate fi investigată folosind raportul de corelație și coeficientul de corelație pentru variabilele numerice și coeficientul de contingență pentru variabilele verbale.

Experiment

Experimentul este o metodă de cercetare care obține date din cadrul situațiilor create special în acest scop. Observatorul înregistrează schimbările în comportament și relația cu starea originală a lucrurilor.

Eșantionare aleatorie

Grupul de respondenți este ales din cadrul populației statistice la întâmplare. Rata de probabilitate este fie asemănătoare pentru toate unitățile, fie variază pentru unități diferite. Este posibilă recunoașterea selecției astfel:

• Cu înlocuire, când unitatea este înapoiată în populația statistică și poate fi aleasă în repetate rânduri.
• Fără înlocuire, când unitatea selectată nu este înapoiată în populația statistică și poate astfel fi aleasă o singură dată.

Evaluarea statistică a datelor

Procesarea datelor folosind metode statistice.

Eșantionare

Procesul de selecție a unităților din cadrul populației statistice. Poate fi o eșantionare aleatoare, care permite generalizarea rezultatelor cercetării la nivelul populației statistice, sau eșantionare cu scop, care permite o generalizare limitată sau de loc.

Eșantionul

Colecție de unități (indivizi, gospodării etc.) în cadrul căreia se pot găsi indicii importante cruciale pentru rezolvarea problemei de cercetat. Aceste unități au fost selecționate din cadrul populației statistice prin metoda eșantionării.

Eșantionarea cu scop

Procesul de selectare al respondenților din populația statistică, pe baza deciziei unui intervievator și a cunoștințelor acestuia despre populația statistică, nu întâmplător. Următoarele tehnici fac parte din acest mod de eșantionare:

• Cota de eșantionare - încercarea de a crea cea mai precisă și redusă formă a populației statistice, în același timp păstrând caracteristicile predefinite și cruciale și proporțiile lor (procentul populației statistice). Unitățile pot fi selectate din aceste cote fie aleator (datele pot fi generalizate într-un anumit grad), fie pe baza judecății intervievatorului (datele nu pot fi generalizate).
• Selecție tipologică - bazată pe identificarea membrilor tipici ai populației statistice (femei în concediu de maternitate, pensionari etc.), care sunt apoi investigați.
• Ocazii potrivite - cercetătorul alege respondenți ușor accesibili.
• Judecată potrivită - cercetătorul alege respondenți cu șanse mai mari de a oferi informațiile necesare.

Frecvența

Frecvența informează despre numărul de apariții al variabilelor individuale și al variației lor în cadrul setului de date, de exemplu despre: Câți respondenți au răspuns la o anumită întrebare? Câți respondenți au ales răspunsul alternativ? Există trei tipuri de frecvență:

• Frecvența absolută: Indică numărul de apariții ale răspunsurilor individuale în cadrul chestionarului.
• Frecvența relativă: Informează asupra numărului de apariții ale răspunsurilor individuale în cadrul chestionarului relativ la numărul total de răspunsuri la întrebări. Este exprimat printr-un procent și este de obicei mai informativ decât frecvența absolută, deoarece arată cum sunt distribuite răspunsurile individuale.
• Frecvența cumulativă: Este colectarea treptată a valorilor frecvențelor relative pentru variațiile individuale ale răspunsurilor.

Focus grup

Focus grupul este o tehnică de interogare în cadrul cercetărilor calitative. Respondenții discută teme selectate anume în cadrul unui grup format de obicei din șase până la 10 membri și interacționează în prezența unui moderator cu experiență. Rezultatele sunt înregistrate în scris sau cu ajutorul dispozitivelor multimedia (audio, video) și investigate mai târziu în detaliu.

Grafic PivotTable

Acest grafic prezintă vizual datele din raportul tabel pivot. Valorile primei variabile (de pe rândurile raportului tabel pivot) sunt plasate pe prima axă a graficului, în timp ce valorile celei de-a doua variabile (de pe coloanele raportului tabel pivot) sunt pe a doua axă. Datele din câmpurile raportului sunt prezentate în funcție de tipul graficului de exemplu ca și puncte (grafic scatter), ca și linii (grafic liniar) sau ca și coloane (grafic cu bare).

Interogarea (interviul)

Este o unealtă pentru metoda de cercetare a adresării întrebărilor, un formular cu întrebări pe o anumită temă. Respondenții pot fi rugați să răspundă la aceste întrebări indirect prin intermediul intervievatorului CAPI sau CATI sau fără ajutorul intervievatorului prin internet (CAWI).

Ipoteză

Ipoteza este o afirmație despre condiția variabilelor selectate și a relațiilor intre ele. Această afirmație nu a fost confirmată încă. Afirmația este confirmată sau negată analizând datele. În funcție de formulare există două tipuri de ipoteze:

• Ipoteza descriptivă descrie condiția unor anumite variabile.
• Ipoteza explicativă informează despre relația dintre variabile selectate anume.

Informația

Informația este mesajul primit prin organizarea și procesarea datelor. Aceasta ne ajută să înțelegem aspectele de interes, mediul sau relațiile dintre ele. Informația poate fi privită din multe puncte de vedere precum:

• Sursele din care sunt obținute:
  • Informația primară rezultă din date primare, colectate pentru prima dată și care nu au fost folosite anterior.
  • Datele secundare sunt obținute din cercetările realizate anterior.
• Ce este conținutul: date exacte, motive, păreri etc.
• Modul în care sunt exprimate:
  • Informația numerică este exprimată prin valori numerice.
  • Informația text derivă din texte.
  • Alt tip de informație este exprimată prin alte feluri decât valori numerice sau texte, de exemplu prin sunet sau imagini.
• Natura fenomenului investigat:
  • Informația cantitativă este măsurabilă, are atribute numerice (număr, frecvență, rație etc.)
  • Informația calitativă este dificil de măsurat, nu are un atribut numeric și reflectă de exemplu opinii, motive sau satisfacția.
• Accesibilitate:
  • Informația publică este accesibilă gratuit publicului larg.
  • Informația care nu este publică este accesibilă doar unui grup restrâns de persoane.

Interval

Constantă statistică folosită pentru măsurarea variației variabilelor numerice sau a gamei de valori ale variabilei cercetate față de valoarea ei medie.

Interviu

Vedeți Interviu individual profund

Investigația

Achiziționarea de date de la indivizi, gospodării sau alte unități poate fi:

• Exhaustivă, când toate unitățile din populația statistică sunt investigate. De obicei acest lucru nu este posibil, deși presupune costuri de timp și financiare mari.
• Neexhaustivă, când doar unele unități sunt selectate pentru a participa la cercetare, iar datele achiziționate se aplică doar lor. Aceste date trebuie generalizate prin metode statistice.

Investigație exhaustivă

Investigație căreia îi sunt supuse toate unitățile populației statistice. De obicei acest lucru nu este posibil, deși presupune costuri de timp și financiare mari.

Interviuri de grup

Vezi focus grup.

Interviu individual profund (interviul)

Este o tehnică de interogare, în cadrul unei cercetări calitative, când intervievatorul vorbește față în față doar cu un singur respondent și încearcă să afle ce se petrece în mintea persoanei. Interviul individual amănunțit ar trebui să dureze maxim 60 de minute, deoarece pe perioade mai îndelungate atenția persoanei intervievate scade. Această tehnică costă timp și bani, dar permite adunarea de date detaliate asupra problemei examinate.

Întrebare

Formulări care necesită explicații (informații) și care pot fi definite pe baza:

• Variante de răspuns:
  • Întrebări deschise - respondenților nu le sunt oferite sugestii cu privire la răspunsuri și astfel pot răspunde fără ezitare.
  • Întrebări închise - persoana intervievată poate alege dintr-un set limitat de variante cea pe care o consideră cea mai corectă sau cea care se potrivește cel mai bine credințelor sale.
  • Întrebări semiînchise - un compromis între întrebările închise și cele deschise. În afară de variantele standard, respondentului îi este oferită o altă variantă unde poate insera propriul răspuns.
• Scop:
  • Întrebări auxiliare - folosite pentru abordarea respondentului, explicarea situației și a regulilor sub care se vor colecta datele cercetării.
  • Întrebări pentru conținut și rezultate - concentrate asupra scopului principal al cercetării, investigarea opiniilor, atitudinilor, motivației și a altor aspecte necesare definirii rezultatelor cercetării și recomandărilor pentru soluționarea problemei.

Încrederea

Acuratețea datelor, ceea ce înseamnă că în cazul unei cercetări repetate rezultatele vor fi similare.

Mediana (cuantila 50%)

Mediana este numită și a doua cuantilă. Este un număr care împarte datele, aranjate crescător, în două bucăți cu aceeași frecvență de distribuție. În cazul unui număr impar de valori, mediana este valoarea din mijlocul valorilor. În cazul unui număr par de valori, mediana este media aritmetică a valorilor din mijloc.

Metode de colectare a datelor

Acestea sunt metodele prin care sunt colectate datele despre problema investigată. Se pot folosi mai multe metode de colectare în funcție de tipul cercetării: chestionarul, observația, experimentul sunt cele mai des utilizate metode în cazul cercetărilor primare. Interviul individual profund și focus grupurile sunt cele mai des folosite metode în cazul cercetărilor secundare.

Modulul

Modulul sau valoarea tipică sau valoarea modală este valoarea cu cel mai mare număr de apariții (cea mai frecventă apariție) în cadrul setului de date. Modulul poate fi determinat atât pentru valorile numerice, cât și pentru cele verbale.

Omnibus

Cercetare în cadrul căreia mai mulți parteneri cooperează și împart costurile. Fiecare parte primește apoi rezultatele ce privesc întrebările sale.

Observația

Metodă de cercetare cantitativă, în cadrul căreia nu există contact direct între observator și persoana observată și în timpul căreia observatorul înregistrează reacțiile și comportamentul persoanei observate.

Problema emitentului

Problemă de obicei în legătură cu situații de piață (pierderea clienților, venit scăzut), pentru rezolvarea căreia emitentul dorește să primească informații.

Panel

Grup ales de respondenți, întrebat în repetate rânduri în legătură cu aceeași sau cu o problemă similară. Datele sunt mai ieftin de colectat și este posibilă monitorizarea în timp a evoluției problemei cercetate.

Plan de cercetare

Un document care conține toată informația despre cercetarea planificată, precum problema cercetată, scopul cercetării, informația necesară și structura, grupul țintă, modul de selecție al grupului, tehnicile și metodele de adunare a datelor, perioada cercetării, procesarea datelor și data prezentării rezultatelor finale.

Problema de cercetat

O problemă, de obicei cu caracter de marketing (pierderea clienților, venituri reduse etc.), pentru care este necesară colectarea datelor.

Populația statistică

Toate unitățile (populație, gospodărie etc.) unde pot fi găsite atributele importante pentru rezolvarea problemei de cercetat.

Procesarea datelor

Procesul de adaptare al datelor cu scopul analizei lor, ceea ce presupune revizuirea (revizuirea completării și a corectitudinii), categorisirea și codarea datelor.

Recomandări

Recomandările sunt sugestii de pași care ar trebui să ajute la soluționarea sau minimizarea problemei de cercetat. Ei nu ar trebui să se bazeze doar pe analiza datelor și pe concluziile lucrării, ci și pe scopurile definite în cadrul cercetării.

Raportul de corelație

Raportul de corelație informează despre puterea relațiilor neliniare dintre variabilele numerice. Puate lua valori de la 0 la 1. Valoarea 0 indică independența variabilelor numerice, în timp ce valorile apropiate de 1 indică o dependență puternică.

Răspunsul

Aserțiunea, care reflectă opinia, atitudinea, motivația, cunoștințele sau experiența respondentului cu privire la întrebare.

Relevanța

Faptul că datele adunate în timpul cercetării sunt importante pentru rezolvarea problemei.

Respondent

Persoană care participă în cadrul chestionarului, sondajului sau cercetării.

Set de întrebări

Întrebări cu același sau cu caracter similar și cu aceleași răspunsuri pot fi asociate într-un set de întrebări. Respondentul are astfel impresia că numărul întrebărilor scade și răspunsul la aceste întrebări devine mai clar și mai rapid. Pe de altă parte, claritatea setului descrește cu cât sunt asociate mai multe întrebări.

Scopul și obiectivele cercetării

Definesc ce trebuie descoperit, dacă datele adunate ar trebui să aducă informația pentru soluționarea problemei. În cadrul formulării scopului și obiectivelor, numărul lor este foarte important. Dacă este prea mic, informații importante pot fi omise, dacă este prea mare, nevoia de timp și bani poate crește prea mult.

Selecție proprie

Tehnică nereprezentativă pentru selectarea respondenților, în cadrul căreia respondentul decide asupra participării la chestionar, sondaj sau cercetare.

Satisfacția clienți

Infromație despre satisfacția clienților în legătură cu produse sau servicii. Această informație este importantă pentru succesul unei firme. Cercetarea poate acoperi satisfacția imediată (imediat după achiziție sau utilizare) sau satisfacția cumulativă (după o utilizare îndelungată sau după o utilizare repetată).

Scalarea

Când se folosește o scală pentru a înregistra opinii, atitudini sau comportamente prin selectarea poziției dintr-un interval pregătit anume. Pentru claritate, scala poate fi suplimentată cu numere, cuvinte sau grafice.

Tabel pivot

Raportul tabel pivot este rezultatul încrucișării - sortării și însumării a două variabile. Ilustrează relația dintre variabilele selectate în cadrul unui tabel: valorile primei variabile sunt prezentate pe linii, valorile celei de-a doua variabile sunt prezentate pe coloane. În cadrul câmpurilor tabelului este inclusă suma cazurilor în care sunt prezente valorile variabilelor de pe linii și coloane.

Testarea ipotezei

Metodă de generalizare statistică, care permite verificarea credibilității presupunerilor despre datele primare folosind rezultate din cadrul cercetării unităților selectate.

Votul

Prin vot ne referim la câteva întrebări pe o temă selectată în prealabil și care pot fi găsite de exemplu în reviste, pe site-uri, la persoanele de pe stradă sau în cadrul centrelor comerciale. Persoanele cu mai mult timp liber au tendința de a participa la astfel de sondaje mai des (ex. seniorii, studenții, femeile în concediu de maternitate sau părinții în concediu de creștere a copilului). Metoda de eșantionare este selecția proprie și nu este reprezentativă pentru populație. Prin urmare votul este o metodă bună de a contacta sau de a întări relația cu o audiență specifică (clienți, parteneri, angajați etc.), dar nu este o unealtă pentru a aduna informații pentru decizii strategice.

Variabile

Unitate de cercetare aleatorie (vârsta, sexul, educația, satisfacția etc.), care poate primi diverse valori.

Versatilitate

Vezi variabilitate.

Valoarea medie

Caracteristica valorii generale a cazului investigat, ceea ce permite compararea cazului între două sau mai multe seturi. Include modulul, mediana sau diametrul.

Valabilitatea

Abilitatea datelor de a exprima și măsura ceea ce ar trebui să măsoare și să exprime sau legitimitatea și funcționalitatea lor.

Variabilitatea

Variabilitatea este abilitatea unităților de a lua diferite variații ale variabilei. Dacă această abilitate nu există, nu ar avea sens chestionarea a mai mult de un respondent. Variabilitatea variabilelor numerice poate fi măsurată de exemplu de deviația standard care arată cât de mult sunt împrăștiate valorile variabilei în jurul valorii principale. Pentru variabile calitative puteți folosi indexarea variației calitative.